Alinare pentru bolnavii incurabili

Hospice"Casa Sperantei" are ca scop strangerea de fonduri pentru a deschide un centru in Bucuresti.
Momentan exista doar un centru,in Brasov,care asigura nediscriminator si gratuit servicii de ingrijire paliativa,adica se ocupa de ingrijirea persoanelor care sufera de boli terminale.In centru se incearca tratarea simptomelor-in principal durerea,dar se ofera si asistenta psiho-emotionala bolnavilor in faze terminale.

Stiati ca?

Lavanda este una dintre cele mai eficace arome antistres,care destinde,relaxeaza si sedeaza,elibereaza energiile negative si ajuta somnul.

Menta calmeaza,echilibreaza starea eotionala si stimuleaza digestia.

Citricele au efect de revigorare si de energizare.

50% dintre femei sufera de dismenoree

Dismenoreea este durerea din timpul menstruatiei,localizata in abdomenul inferior.70% dintre femeile cu varste cuprinse intre 15 si 25 de ani,la care dismenoreea apare cel mai frecvent si sub forma cea mai dureroasa,nu stiu cu ce au de-a face,insa 97% dintre ele se trateaza medicamentos.
Dismenoreea primara-cea care nu are la baza o afectiune a aparatului genital-poate fi tratata usor,spre deosebire de dismenoreea secundara ce poate ascunde boli grave sau tulburari hormonale.

Riscurile machiajului permanent

Machiajul permanent poate fi daunator,ne spun cercetatorii de la Institutul American de Cosmetice Intradermale din Arlington,Texas.Astfel,90% dintre cei testati au suferit inflamatii locale,dureri si mancarimi,iar 80% au dezvoltat tumefieri ale tegumentului.Efectele pot dura pana la 3 ani.

Operatiile estetice in crestere

Mijloacele de comunicare in masa propun un nivel estetic greu de abordat de marea majoritate.Aceasta presiune duce la instalarea anxietatii si chiar a depresiei.Societatea Americana de Chirurgie Plastica a publicat o serie de cifre in aceasta directie:
-Mai mult de 90% dintre operatiile estetice realizate au vizat femeile.
-Numarul tinerelor de 18 ani care apeleaza la chirurgie pentru marirea bustului aproape s-a triplat din 2002 in 2003.
-Numarul operatiilor estetice a crescut cu 44% fata de anul 1997.

Filme ce trebuie vazute

-Cititorul:The Reader
Gen: Drama, Istoric, Romantic
Cu: Kate Winslet, Ralph Fiennes, David Kross
Regizor: Stephen Daldry

-Eu si Marley:Marley & Me
Gen: Comedie
Cu: Owen Wilson, Jennifer Aniston
Regizor: David Frankel

-Hotel pentru catei:Hotel for Dogs
Gen: Comedie, Familie
Cu: Lisa Kudrow, Emma Roberts, Don Cheadle
Regizor: Thor Freudenthal

-Infern de ziua indragostitilor:My Bloody Valentine 3D
Gen: Horror, Thriller
Cu: Andrew Larson
Regizor: Patrick Lussier

-Ma dau in vant dupa cumparaturi:Confessions of a Shopaholic
Gen: Comedie, Romantic
Cu: Isla Fisher, Krysten Ritter
Regizor: P.J. Hogan

-Vagabondul milionar:Slumdog Millionaire
Gen: Crima, Drama, Romantic
Cu: Dev Patel, Lennie James
Regizor: Danny Boyle

-Vicky Cristina Barcelona:Vicky Cristina Barcelona
Gen: Comedie, Drama, Romantic
Cu: Scarlett Johansson, Penelope Cruz, Javier Bardem
Regizor: Woody Allen

Vacanta de Paste

Insula Kos:de la 515 euro/pers
Creta:de la 389 euro/pers
Rhodos:385 euro/pers
Antalya:de la 402 euro/pers

Cum sa mananci sanatos

Fie ca esti sau nu vegetarian, daca doresti sa fii in forma maxima (fizica si psihica), trebuie sa te asiguri ca ii oferi organismului tau toate substantele de care are nevoie. Urmatorii nutrienti sunt fundamentali pentru o alimentatie sanatoasa:

PROTEINELE

Raportul potrivit in ceea ce priveste consumul zilnic de proteine este de 0.9g/kg (n.r.: 0.9 se inmulteste cu greutatea in kilograme a persoanei respective). Nu este necesar sa combinam mai multe feluri de mancare la fiecare masa pentru a lua "proteine complete".


Alimente bogate in proteine
Portie Proteine (g)
Tofu 1/2 ceasca 10-20
Seminte de dovleac 1/2 ceasca 17
Boabe de soia* 1/2 ceasca 14.3
Arahide 1/3 ceasca 12
Proteina de soia texturata* 1/2 ceasca 11
Lapte de soia 1 ceasca 5-10
Şnitel de soia 1 mare 9
Linte* 1/2 ceasca 8.9
Fasole* 1/2 ceasca 7-8.7
Mazare* 1/2 ceasca 8.2
Unt de arahide 2 linguri 8
Naut* 1/2 ceasca 7.5
Seminte de floarea soarelui 2 linguri 5
Tahini / Humus 2 linguri 5
*Gatite



CALCIUL

Cantitatea adecvata (stabilita de Academia Nationala a Ştiintelor din SUA) este de 1200 mg (pentru persoanele cu varsta de peste 50 de ani), respectiv 1000 mg (19-50 ani), 1300 mg (9-18 ani), 800 mg (4-8 ani) si 500mg (1-3 ani). Persoanele care nu consuma proteine in exces (sau proteine de origine animala) si care, de asemenea, consuma putin sodiu, au nevoie doar de jumatate din doza zilnica recomandata, adica in jur de 500 mg de calciu pe zi per adult. Calciul se absoarbe cel mai bine din varza (mai ales broccoli) - in proportie de 50-70%, apoi din lapte - 32%, migdale - 21%, leguminoase (fasole, soia etc.) - 17%. Desi spanacul contine mult calciu, doar 5% este absorbit.


Alimente bogate in calciu
Portie Calciu (mg)
Suc de portocale, fortificat 1 ceasca 250-300

Tofu"
1/2 ceasca 434-860
Melasa 1 lingura 187
Smochine, uscate 6 165
Boabe de soia* 1/2 ceasca 88
Proteina de soia texturata* 1/2 ceasca 85
Portocala 1 mare 74
Humus / Tahini 1 lingura 64
Fasole alba mica* 1/2 ceasca 64
Fasole (toate tipurile) * 1/2 ceasca 25-80
Migdale 2 linguri 50
Broccoli* 1/2 ceasca 50
Varza 1 ceasca 42
*Gatite
"cu sulfat sau clorura de calciu
(cum ar fi tofu de la firma "Inedit")



FIERUL

Doza Zilnica Recomandata (DZR) pentru barbati este de 8mg, iar pentru femei 18 mg (respectiv 8mg dupa menopauza). Faptul ca vegetarienii sunt mai predispusi la anemie feroasa este doar un mit. Fierul din plante nu este, in general, la fel de bine absorbit precum cel din carne, dar vitamina C consumata la aceeasi masa poate mari mult absorbtia de fier.


Alimente bogate in fier
Portie Fier (mg)
Tarate 1 ceasca 11
Boabe de soia* 1/2 ceasca 4.4
Melasa 1 lingura 3.3
Linte 1/2 ceasca 3.3
Seminte de dovleac 2 linguri 2.5
Naut* 1/2 ceasca 2.4
Fasole* 1/2 ceasca 2.2-2.6
Caise, uscate 1/4 ceasca 1.5
Spanac* 1/2 ceasca 1.5
Stafide 1/4 ceasca 1.1
*Gatite



ZINCUL

Doza zilnica recomandata pentru barbati este de 11mg, iar pentru femei de 8mg. Surse de zinc: fasole, porumb, mazare, alune, unt de arahide, seminte de dovleac, floarea-soarelui, cerealele fortificate cu zinc.



VITAMINA D

Simpla expunere la soare este suficienta pentru a asigura organimsului necesarul de vitamina D. Persoanele cu pielea deschisa la culoare au nevoie de 10-15 minute de expunere a fetei si mainilor, de 2-3 ori pe saptamana. Cele cu pielea inchisa, insa au nevoie de pana la 6 ori mai mult soare.



Vitamina B12
Vitamina B12 previne distrugerea permanenta a sistemului nervos, mentine sistemul digestiv sanatos si reduce riscul bolilor de inima (reducand nivelul homocisteinei). Deficienta acestei vitamine poate deterimna stari de oboseala, mancarimi in palme sau talpi etc. Nici un aliment vegetal, nefortificat (nici macar algele marine si tempeh) nu reprezinta o sursa sigura de vitamina B12. Vegetarienii stricti trebuie sa consume 3 mcg/zi din alimente fortificate sau cel putin 10 mcg/zi dintr-un supliment. In Romania se gasesc alimente fortificate (cereale, lapte de soia, fulgi de drojdie, etc - cititi eticheta). De asemenea, se poate cumpara vitamina B12 din farmacii, sub forma de Cianocobalamina (forma cea mai usor de absorbit). Zentiva obtine B12 din cultura de bacterii, fiind potrivita pentru vegani. Produsul se administreaza in mod normal prin injectii, dar se poate administra si pe cale orala daca il dizolvam in apa/sirop/alte lichide si apoi le consumam zilnic, astfel incat intr-o luna de zile sa consumam cam trei fiole de 1000 mcg. Sticla se pastreaza la intuneric si racoare. Este bine sa consumam cantitati mai mici pe parcursul unei zile, pentru ca se absoarbe mult mai bine. Putem adauga B12 in salate, ceai - dar nu se fierbe si nici nu se adauga la hrana fierbinte. 100 mcg luate o singura data pe zi sunt mai mult decat indeajuns pentru un adult. Nu va ingrijorati daca depasiti limita, vitamina B12 este eliminata in mod natural de catre organism atunci cand se gaseste in exces. In plus, rata absorbtiei scade foarte mult cand se administreza in cantitati mari. Pentru mai multe informatii utile consultati: "Ce ar trebui sa stie fiecare vegan despre vitamina B12" Pt. 1 si Pt. 2 si "Sfatul medicului: Anemia prin deficienta de B12".



GRASIMILE

Alimentele bogate in grasimi, precum alunele, nucile si semintele (si untul lor) sau avocado, canola si maslinele ar trebui sa se regaseasca in lista noastra de cumparaturi, fiind reprezentative pentru o dieta sanatoasa. De asemenea, acestea reprezinta o sursa de energie substantiala, sigura si sanatoasa.

Vegetarienii trebuie sa se asigure ca includ in dieta lor o sursa zilnica de acid linolenic (singurul acid gras esential - omega-3). Acizii grasi omega-3 au proprietati anti-inflamatoare, opresc coagularea sangelui in artere si scad colesterolul. Vegetarienii ar trebui sa cosume cam 2,2 g zilnic la o dieta de 2000 de calorii. Acidul linolenic se gaseste in: nuci (3,35 g/50g), ulei de nuci (1,6 g/lingura), tofu, boabe de soia (1,6-2 g/ceasca), seminte de in macinate (2.1 g/lingura), ulei de in (2,7 g/lingurita). Pentru vegetarienii stricti, cea mai la indemana sursa de omega-3 este uleiul de in (o lingurita pe zi, maxim doua). Uleiul de in se gaseste la plafar. Poate fi adaugat la mancarea calda, insa prin gatire se distruge acidul linolenic. Trebuie pastrat la racoare, in frigider. Atentie! Daca are miros de vopsea inseamna ca este deja ranced.

Iodul
Deoarece cantitatea de iod din plante variaza foarte mult in functie de regiunea in care acestea au fost cultivate, vegetarienii care nu consuma aproximativ o lingurita de sare iodata pe zi ar trebui sa ia zilnic un supliment de 100-150 mcg (sau multivitamine care contin cantitatea aceasta) pentru a preveni deficienta de iod. Nu consumati mai mult de o lingurita de sare iodata pe zi (sau suplimente care contin mai mult de 150mcg), pentru ca este mai periculos consumul de iod in exces.


Doza Zilnica Recomandata
pentru veganii (vegetarienii stricti) adulti
Limita superioara(1)
Calciu 1,000-1,300 mg 2,500 mg
Vitamina B12 3-100 mcg (2) Nu exista
Vitamina D 5-15 mcg 50 mcg
(200-600 UI) (2,000 IU)
Iod 75-150 mcg (3) 1,100 mcg
Omega-3 2.2-3.3 g (4) Necunoscuta



Nota: Va rugam cititi "VeganHealth.org" pentru nevoile altor grupe de varsta si informatii detaliate despre subiectele din sectiunea aceasta.

(1) Poate fi daunator peste limita superioara.
(2) mcg = microgram = µg.
(3) O tableta de iod de 75–150 mcg la cateva zile acopera in general nevoia organismului.
(4) Cel mai usor obtinut dintr-o lingurita de ulei de in zilnic.

Atentie! Informatia din acest ghid nu inlocuieste sfatul medicului si nu reprezinta o recomandare medicala individualizata. Daca sunteti supraponderal(a), aveti probleme de sanatate sau va aflati sub tratament, discutati orice schimbare in dieta si stil de viata cu medicul de familie. O schimbare in dieta poate influenta si nevoia pentru anumite medicamente. (De exemplu, persoanele cu diabet, tensiune sau colesterol mare au uneori nevoie de mai putine medicamente daca isi imbunatatesc dieta.) Orice stil de viata sanatos presupune asigurarea unei nutritii complete.

Betoane in Parcul Tineretului. Sub nasul lui Piedone, pe 20.000 mp de spatiu verde se vor construi blocuri

Primaria sectorului 4 a dat unda verde pentru deschiderea de noi santiere Organizatiile neguvernamentale considera ilegal planul urbanistic de detaliu (PUD) aprobat, saptamâna trecuta, de Consiliul Local al sectorului 4, care îi permite Marioarei Micsunescu sa construiasca blocuri cu patru etaje pe un spatiu verde de 20.000 de metri patrati, lânga Parcul Tineretului.
“Planul aprobat contravine Legii mediului, care interzice schimbarea destinatiei unui spatiu verde amenajat, iar terenul de 20.000 de metri patrati apare ca spatiu verde în hartile municipalitatii. În plus, acest PUD contravine regulamentului local de urbanism, care spune ca suprafetele mai mari de 3.000 de metri patrati se reglementeaza exclusiv prin planuri urbanistice zonale (PUZ), si nu prin planuri urbanistice de detaliu”, a declarat vicepresedintele Asociatiei Eco-Civica, Dan Trifu, citat de NewsIn. O alta organizatie neguvernamentala, “Salvati Bucurestiul”, a anuntat ca va ataca PUD-ul în contencios administrativ.

O hotaråre judecatoreasca definitiva

Surse din rândul consilierilor locali ai sectorului 4 spun ca au fost obligati sa emita PUD-ul de o hotarâre judecatoreasca definitiva obtinuta de Marioara Micsunescu. În 2008, aceeasi Marioara Micsunescu i-a obligat pe edilii Capitalei, tot prin hotarâre judecatoreasca, sa-i cedeze cei 20.000 de metri patrati de teren la marginea Parcului Tineretului. Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB) a aprobat, în mai 2008, hotarârea prin care municipalitatea cedeaza Marioarei Micsunescu 20.107 de metri patrati de teren la marginea Parcului Tineretului, în schimbul aceleiasi suprafete în interiorul parcului. Daca hotarârea nu ar fi fost aprobata, Micsunescu urma sa ceara despagubiri în valoare de 20% din salariul minim pe economie/zi de la consilierii care au absentat, în sedinta din 21 aprilie, la momentul în care a fost supusa la vot hotarârea privind schimbul de terenuri. În plus, fiecaruia dintre consilierii prezenti atunci i s-ar fi cerut despagubiri de un milion de lei. Pe 21 aprilie, CGMB a respins, în ciuda unei decizii definitive a instantei, hotarârea prin care municipalitatea ar fi trebuit sa cedeze cele doua hectare. Motivul principal pentru care consilierii nu au aprobat punerea în executare a deciziei instantei este acela ca suprafata ce ar fi trebuit oferita, la schimb, Marioarei Micsunescu se afla, ca si terenurile din interiorul parcului, pe spatiul verde al domeniului public, acolo unde, potrivit unei legi emise anul acesta de Guvern, este interzisa realizarea oricarui fel de constructii. Decizia Executivului de a interzice construirea pe spatiile verzi ale domeniului public a venit ca urmare a celebrului scandal privind parcul Bordei, în care municipalitatea a recuperat cu dificultate mai multe terenuri de la omul de afaceri Costel Constanda. Recent, Marioara Micsunescu a depus un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) prin care cere sa-i fie aprobata construirea unui bloc-turn de 57,5 metri în apropierea lacului Vacaresti. Respectivul PUZ vizeaza o suprafata de 6.673,27 metri si permite constructii cu înaltimea de 12 etaje.

Circa 100 de persoane au protestat la Cluj-Napoca şi Târgu Mureş faţă de reducerea spaţiilor verzi

Peste 50 de locuitori din Târgu Mureş au participat, duminică, la mitingul organizat în cadrul campaniei “Salvaţi Spaţiile Verzi”, iar la Cluj-Napoca peste 30 de tineri au protestat într-un părculeţ din zona centrală a municipiului, cerând autorităţilor locale să nu mai reducă spaţiile verzi.
Protestul de la Cluj-Napoca a durat circa două ore. Marius Berescu, coordonator proiect EcoAsist, susţine că Primăria Cluj-Napoca ar fir autorizat o serie de construcţii pe spaţiile verzi şi ar fi denaturat şi cifrele privind spaţiul verde ce revine fiecărui locuitor.

“Principalul reproş este reducerea spaţiilor verzi, prin aprobarea de construcţii pe spaţiile verzi şi raportul înaintat către autoritatea naţională de protecţia mediului conform căruia spaţiul verde intravilan corespunde normelor, deşi lipsesc proiectele de amenajarea a noi spaţii verzi sau a unor locuri de joacă noi. E un raport care denaturează situaţia, pentru că în raport au fost incluse şi spaţiile verzi extravilane şi spaţiile verzi care vor fi construite în perimetrul viitoarelor proiecte rezidenţiale”, a afirmat Berescu.

Acesta susţine că, în 2006, în Cluj-Napoca existau 7,18 mp de spaţii verzi pe cap de locuitor, însă calculul a fost făcut şi în funcţie de pădurile de la marginea oraşului, care nu se aflau în intravilan. În 2007, cifra a urcat la 11,8 mp, iar în 2008 raportul arată 20,26 mp pe cap de locuitor, cu toate că nu există proiecte de amenajare a unor noi spaţii verzi.

Marius Berescu mai susţine că autorităţile locale nu respectă dreptul clujenilor la o viaţă sănătoasă. “Ne subestimează dreptul la o viaţă sănătoasă, ne subestimează dreptul la decizie, dând aprobări construcţiilor care ne afectează sănătatea, ne afectează modul de trai, ne afectează practic desfăşurarea ca cetăţeni într-o societate liberă. Campania vrea doar să fie un semnal de alarmă pentru autorităţile publice locale care de şase luni de zile refuză să aprobe ordonanţele de urgenţă 114 din 2007 şi 27 din 2008. Ambele ordonanţe se referă la protejarea mediului şi, implicit la protejarea intravilanului, la urbanism şi amenajare teritorială. Ne aflăm, practic, sub limita nivelului de calitate a vieţii faţă de europeni”, a spus Berescu celor prezenţi în părculeţul din Piaţa Ştefan cel Mare din Cluj-Napoca.

Printre revendicările tinerilor se numără şi nerespectarea OG 114/2007 şi neincluderea societăţii civile în procesul decizional cu privire la reducerea spaţiilor verzi. Cei prezenţi la protest au avut şi pancarte cu inscripţii precum „Vrem spaţii verzi”, „Vrem să respirăm, nu să inhalăm”, „Nu ne luaţi parcurile” sau „Copaci şi fluturaşi, nu betoane în oraş”.

La Târgu Mureş, peste 50 de locuitori din Tg Mureş, majoritatea de etnie maghiară, au participat, duminică, la mitingul organizat de Asociaţia Civitas Nostra în colaborare cu Asociaţia Rhododendron în cadrul campaniei “Salvaţi Spaţiile Verzi” desfăşurată la nivel naţional în coordonarea Asociaţiei EcoAssist. Acţiunea a avut drept scop sensibilizarea autorităţilor privind adoptarea şi aplicarea unei legislaţii adecvate pentru protejarea spaţiilor verzi şi respectarea principiilor urbanistice.

“Se distrug spaţiile verzi mai ales pentru construirea de parcări, mai demult au fost distruse pentru garaje. Se distrug spaţiile verzi de lângă blocuri, se fac concesionări pentru extinderea construcţiilor. O tentativă scandaloasă blocată în CL este distrugerea unui spaţiu verde pentru ridicarea unui bloc turn”, a declarat Varga Istvan, preşedintele Asociaţiei Civitas Nostra.

Potrivit acestuia suprafaţa de spaţiu verde pe cap de locuitor este în scădere. “Suprafaţa de spaţiu verde pe cap de locuitor este de 9 metri pătraţi, faţă de 26, cât s-ar impune. Autorităţile locale nu numai că nu înfiinţează noi spaţii verzi, dar le şi reduc pe cele care există. Este nevoie de dezvoltare urbană, nu negăm acest lucru, dar vrem să se facă în limite rezonabile. Nu se respectă normele europene în materie de spaţii verzi, se îmbunătăţeşte doar din condei”, a afirmat Varga.

Protestatarii au mai spus că repartiţia spaţiilor verzi trebuie să fie uniformă pentru că degeaba într-o parte sunt câteva hectare cu copaci, în timp ce în cartiere nu mai există decât betoane. De asemenea, organizaţiile civice încearcă să-Iiconvingă pe locuitori să renunţe la maşini. “Nu vrem să-i convingem să renunţe de tot la maşini, dar există mijloace alternative: bicicleta, transportul comun, chiar mersul pe jos”, a mai spus preşedintele asociaţiei care a organizat evenimentul.

Reprezentanţii societăţii civile se tem că parlamentarii nu vor adopta OUG nr. 114/2008 (privind protecţia spaţiilor verzi), cât şi OUG nr. 27/2008 (privind limitarea derogărilor de la regulile de urbanism) şi susţin că şi Ministerul Mediului a adoptat “poziţia de complice la intenţia de capitulare în faţa intereselor rechinilor imobiliari, iar mulţi primari de mari oraşe se alătură acestui complot contra intereselor pe termen lung ale comunităţilor locale”.

Demonstraţii pentru protejarea spaţiilor verzi au mai avut loc duminică la Bucureşti şi Braşov.

Opriţi braconajul!

Braconajul peştelui pe Dunăre, în Deltă, dar şi pe râurile şi lacurile interioare a luat în ultima vreme o amploare de neimaginat pentru o ţară civilizată, membră a Uniunii Europene. Sub privirile neputincioase ale autorităţilor se braconează şi se vând pe piaţa neagră cantităţi uriaşe de peşte şi de icre. Nimeni nu cunoaşte dimensiunile reale ale acestui jaf naţional. Zi şi noapte are loc un adevărat măcel, chiar şi asupra speciilor protejate, pentru care s-a interzis pescuitul, cum ar fi sturionii – cega, păstruga, nisetrul şi morunul.
Numai în zona Giurgeni-Vadu Oii, Poliţia de Frontieră a aplicat 75 de sancţiuni contravenţionale şi a întocmit 27 de dosare penale. În Deltă, angajaţii de la ANPA Tulcea au confiscat 15.700 de metri de plasă monofilament, 34 de setci interzise şi au reţinut sute de kilograme de peşte, doar în zonele Razelm-Sinoe, Roşu-Roşuleţ şi Puiu-Puiuleţ.

Au fost confiscate, de asemenea, pe parcursul lunii martie 11 ambarcaţiuni şi 10 motoare şi au fost întocmite 14 dosare pentru infracţiuni la OUG 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura. Dar nici unul dintre braconierii prinşi în flagrant nu a fost condamnat. Toţi au primit “scoaterea de sub urmărire penală” (SUP) pe motiv că “fapta nu prezintă pericol social”. Autorităţile propun interzicerea pescuitului pe timp de noapte şi înăsprirea legislaţiei privind braconajul

În ultimii ani, braconajul pe Dunăre, mai ales în Deltă, dar şi pe râurile şi lacurile interioare a luat o amploare de neimaginat pentru o ţară civilizată, membră a Uniunii Europene.

Sub privirile “neputincioase” ale autorităţilor se braconează şi se vând pe piaţa neagră cantităţi uriaşe de peşte şi de icre. Nimeni nu cunoaşte dimensiunile reale ale acestui jaf naţional. Are loc un adevărat măcel chiar şi asupra speciilor protejate, pentru care de câţiva ani s-a interzis pescuitul, cum ar fi sturionii.

În ultima perioadă, numai în zona Giurgeni-Vadu Oii, Poliţia de Frontieră a aplicat 75 de sancţiuni contravenţionale în baza Legii 192/2001 şi a întocmit 27 de dosare penale. Dar nici unul dintre braconierii prinşi în flagrant nu a fost condamnat. Toţi au primit “scoaterea de sub urmărire penală” (SUP) pe motiv că “fapta nu prezintă pericol social” (art.18 alin.1 Cod de Procedură Penală ).

“Este adevărat că şi legislaţia este oarecum permisivă” - ne-a declarat dl comisar Adrian Zaharia, şef-Birou Combaterea Infracţionalităţii Transfrontaliere la Poliţia de Frontieră Feteşti. “Totuşi, începând din anul 2008, odată cu intrarea în vigoare a Ordonanţei nr. 23, se consideră infracţiune chiar şi simpla deţinere a unui aparat electric sau a altui obiect folosit la braconaj. Asta vine în detrimentul braconierilor şi în sprijinul organelor de control. Însă, chiar şi în aceste condiţii, pedepsele penale se lasă aşteptate în continuare, deşi, noi întocmim şi apoi trimitem dosarele mai departe, insoţite de dovezi” - ne-a declarat reprezentanul Poliţiei de Frontieră Feteşti.

“Din nefericire, sub masca pescuitului, mulţi dintre aceşti oameni comit, mai ales noaptea, şi alte fapte penale, cum ar fi traficul de combustibili sau de alte bunuri sustrase de pe navele aflate în mişcare pe Dunăre” - mai spune dl comisar Zaharia.

Pe de altă parte, mulţi dintre cei prinşi la braconat sunt recidivişti, fiind depistaţi a doua sau a treia oară cu plase interzise la pescuit, cu aparate electrice, cu peşte sub dimensiunile legale sau pentru care pescuitul este interzis prin lege etc., dar, din diverse considerente, ei nu ajung să fie condamnaţi, ci sunt scoşi de sub urmărire penală şi primesc cel mult o amendă administrativă.

DELTA - RAIUL BRACONIERILOR
Delta Dunării a devenit în ultimii ani raiul braconierilor. Dl Constantin Enache, şeful filialei Tulcea a Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA) ne-a mărturisit că, în ciuda eforturilor făcute de autorităţi, fenomenul a luat o amploare de necontrolat.

“Numai în ultima săptămână, angajaţii de la ANPA Tulcea au confiscat 15.700 de metri de plasă monofilament, 34 de setci interzise la pescuit şi au confiscat sute de kilograme de peşte, aceasta doar în zonele Razelm - Sinoe, Roşu - Roşuleţ şi Puiu - Puiuleţ. Au fost confiscate, de asemenea, pe parcursul lunii martie, 11 ambarcaţiuni şi 10 mototoare şi au fost întocmite 14 dosare pentru infracţiuni la OUG 23/2008, privind pescuitul şi acvacultura.

Se braconează toate speciile de peşte, inclusiv cele oprite la pescuit prin lege, cum este cazul sturionului (cegă, păstrugă, nisteru sau morun - n.r.). “Sunt prinşi de aceşti braconieri chiar şi puii de sturion de 400-500 de grame, deversaţi în Dunăre anul trecut de firmele de acvacultură, prin programul naţional de repopulare a Dunării cu sturion” - spune dl Constantin Enache.

Dar, cum se valorifică peştele prins ilegal, de exemplu, sturionul şi icrele negre sau cele de ştiucă, în condiţiile în care pescuitul şi comercializarea acestora sunt interzise prin lege? Ne răspunde tot dl Constantin Enache: “Aceşti oameni dovedesc o imaginaţie extraordinară, pentru a eluda legea şi a păcăli autorităţile.

De exemplu, unul a fost prins cu o găleată în care avea, sub un strat de ouă de găină, icre de ştiucă; altul, de la Gorgova, cobora mereu din vapor cu un burlan de sobă, în care băgase pungi de plastic cu icre negre şi icre de ştiucă. Dar cel mai ingenios s-a dovedit un ins din Sfântu Gheorghe, care a chemat şalupa salvării pentru că era soţia bolnavă şi a ascuns în şalupă peşte şi icre de contrabandă, pe care voia să le vândă la Tulcea.

Sigur, nu aceştia fac cele mai mari pagube în Deltă şi pe Dunăre. Prăpăd fac cei care predau peştele braconat în cantităţi industriale unor complici dotaţi cu autodube frigorifice şi care transportă şi comercializează peştele pe piaţa neagră din toată ţara, mai ales în Bucureşti”.

INDIVIZI PERICULOŞI
În ultimul timp au apărut şi fenomene de-a dreptul îngrijorătoare şi periculoase pentru locuitorii Deltei - mai spune şeful ANPA Tulcea. Astfel, prin zona Caraorman au apărut câţiva indivizi periculoşi, dotaţi cu bărci rapide, cu motoare puternice, care, pur şi simplu, îi atacă noaptea pe pescari - fie autorizaţi, fie neautorizaţi - şi le fură atât peştele cât şi sculele de pescuit.

Nu în ultimul rând, pescuitul cu curent electric se practică la scară mare în toată Delta, sub ochii îngăduitori ai autorităţilor locale. Au apărut informaţii că în Tulcea, dar şi în câteva localităţi din Deltă, sunt unii care fabrică acasă astfel de aparate, pe care le vând foarte ieftin braconierilor.

Atunci când sunt în pericol iminent de a fi prinşi în flagrant, aceştia le aruncă în apă, scăpând practic de obiectul delict, adică de dovada materială necesară pentru a fi condamnat. Ulterior, îşi cumpără ieftin alt aparat.

PESCUITUL AR TREBUI INTERZIS NOAPTEA
“O măsură care nu s-a luat în aceşti ani, când braconajul pe Dunăre a luat amploare, dar care ar trebui luată, este interzicerea pescuitului pe timp de noapte”, consideră comisarul Zaharia de la Poliţia de Frontieră Feteşti.

“Braconierii circulă uşor noaptea cu bărcile lor pescăreşti, unii au şalupe rapide, destul de scumpe. Ei cunosc foarte bine locurile, se ascund repede şi sunt destul greu de prins în flagrant, chiar dacă în ultimul timp suntem şi noi dotaţi cu şalupe rapide, echipate cu aparate radar şi cu faruri de ceaţă pentru circulat noaptea. Repet, cea mai bună soluţie ar fi interzicerea pescuitului şi, implicit, a circulaţiei bărcilor pescăreşti pe timp de noapte, pentru că în acest interval se braconează şi se fură cel mai mult” - consideră reprezentantul Poliţiei de Frontieră.

Şefii filialelor teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA) pe care i-am consultat în ultimele zile, printre care, Viorel Mariuţan (Ilfov),

Constantin Enache (Tulcea), Ion Costianu (Constanţa), Dima Richard (Călăraşi), Petcu Ilie (Timiş) sunt de acord cu propunerea poliţiştilor de frontieră, de a se adopta un act normativ care să interzică pescuitul comercial pe timp de noapte, aşa cum, de altfel, este interzis, prin lege, şi pescuitul sportiv.

Dar, cum ar afecta pescuitul legal această măsură? Cum ar fi afectaţi pescarii corecţi şi cinstiţi care nu braconează? “Pescuitul legal, corect şi cinstit nu ar fi afectat” - este de părere dl Valentin Buksz, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, pentru că trebuie interzis doar pescuitul în mişcare, nu cel cu scule staţionare (setci, taliene, vârşe etc. - n.r.).

Acestea se pun seara pe lumină şi se scot dimineaţa, după ce răsare soarele. Chiar şi pentru pescuitul în mişcare pot fi stabilite cu exactitate perioadele de excepţie, şi anume, cele în care se poate pescui doar peştele aflat în migraţie, cum este de exemplu, scrumbia. Nu ar fi nici o problemă pentru pescarii adevăraţi şi cinstiţi, ar fi afectaţi doar braconierii”.

Toate aceste măsuri ar trebui cuprinse în noua lege a pescuitului si acvaculturii, aflată în Parlament, lege care ar trebui adoptată în regim de urgenţă.

Anul trecut, România a ratat complet accesarea fondurilor europene, inclusiv a celor destinate pescuitului şi acvaculturii - domeniu care are o nevoie acută de bani. Ce se va întâmpla anul aceasta? În acest an nu vom mai rata accesarea fondurilor - ne-a declarat preşedintele ANPA, Valentin Buksz. Suma alocată este de 230 milioane de euro, din care 75% de la UE şi 25% din fonduri proprii, drept cofinanţare.

Am demarat deja acest program, care este într-adevăr unul complex, lucrăm inclusiv la modificarea actelor normative privind cheltuielile eligibile, modificări care vor veni în sprijinul beneficiarilor, pentru că vor permite şi aportul în natură, precum şi achiziţia de terenuri aferente proiectului, într-o anumită cotă - mai precizează reprezentantul ANPA.

Principalele domenii care urmează să beneficieze de aceste fonduri vor fi dezvoltarea durabilă a zonelor pescăreşti, protecţia şi dezvoltarea faunei şi a florei sălbatice, acvacultura, pescuitul, procesarea şi marketingul produselor etc.

Dâmboviţa, râul ucis de deversările Capitalei

Milioanele de metri cubi de ape uzate ale Bucureştiului au distrus complet acvafauna râului, care poluează, la rându-i, Argeşul, Dunărea şi Marea Neagră.
Bucureştiul reprezintă o adevărată bombă ecologică pentru Dâmboviţa şi Argeş, râuri în care deversează, fără o epurare prealabilă, sute de milioane de metri cubi de ape uzate pe an.

Semnalul de alarmă a fost tras ieri de Administraţia Naţională „Apele Române” (ANAR) care, în urma monitorizărilor pe anul 2008, a stabilit că Bucureştiul şi localităţile limitrofe deversează anual 354,3 milioane de metri cubi de ape uzate direct în Dâmboviţa, transformând-o în râu cu ape puternic degradate, de calitatea a 3-a.

În lipsa unei staţii de epurare, apele uzate nu trec prin niciun filtru de reducere a poluanţilor chimici, iar Dâmboviţa înregistrează niveluri foarte crescute de azot şi fosfor. Potrivit specialiştilor ANAR, după punctul de deversare şi până la punctul de confluenţă cu Argeşul, peştii nu mai rezistă în Dâmboviţa şi se întorc în amonte. Râul mai conţine doar larve, insecte şi microorganisme, adică o faună specifică mediului toxic.

Staţia Glina, în lucru de 21 de ani

Singura speranţă pentru Dâmboviţa este staţia de epurare de la Glina, un proiect început în 1988, abandonat o lungă perioadă de timp, apoi reluat din 2007 şi continuat cu mari întârzieri.

Potrivit ANAR, până la sfârşitul anului 2009, în Bucureşti ar trebui finalizată linia I de epurare, urmând ca, până în 2012 să fie realizate şi lucrările la linia II. La un volum maxim de ape uzate de 18 metri cubi pe secundă, realizarea liniei I de epurare ar putea curăţa un volum de 10 metri cubi pe secundă, urmând ca, după realizarea liniei a II-a, să fie epurat debitul maxim de 18 metri cubi pe secundă. Directivele europene în domeniul apelor impun, în special
marilor oraşe, crearea unor staţii de epurare cu treaptă terţiară, în vederea atingerii stării bune a apelor, respectiv clasa a II-a de calitate.

Situaţia este cu atât mai gravă cu cât toată mizeria din canalele Bucureştiului ajunge în Dunăre, iar unda de poluare ajunge apoi în Delta Dunării şi în Marea Neagră. Tocmai de aceea, Bucureştiul riscă să fie sancţionat de Comisia Europeană dacă nu respectă termenele impuse pentru construcţia staţiei de epurare de la Glina.

Potrivit datelor ANAR, niciun oraş mare din România nu deţine în prezent o staţie de epurare conformă cu cerinţele europene, termenul limită de realizare a acestora fiind finele anului 2010.
LA SCĂLDAT

Salba de WC-uri a Capitalei

Depăşiri importante ale nivelurilor de azot şi fosfor se înregistrează şi în lacurile Capitalei. În lipsa canalizării, casele de pe mal îşi deversează apele uzate direct în lacurile în care se scaldă vara bucureştenii, în ciuda avertismentelor emise de Autoritatea de Sănătate Publică.

Poluanţii provoacă eutrofizarea lacurilor, adică înmulţirea excesivă a algelor, potenţată şi de căldura verii. Spre deosebire de râuri, lacurile nu comunică cu alte cursuri de apă şi au o capacitate mai mică de regenerare. Potrivit ANAR, printre cele mai afectate de fenomenul eutrofizării se numără Lacul Plumbuita, transformat într-o adevărată canalizare naturală de către localnicii din jur.

În vara anului 2007, Autoritatea de Sănătate Publică din Bucureşti a interzis scăldatul în Dâmboviţa şi Colentina şi în ştrandurile de pe cursurile celor două râuri, deoarece apa nu corespundea parametrilor de siguranţă privind sănătatea populaţiei.

Animalele de companie ajută la dezvoltarea emoţională şi psihologică a copilului

Copiii care trăiesc alături de un animal de companie au o imunitate mai bună şi interacţionează mai uşor cu cei din jur, relevă studiile internaţionale. Potrivit cercetărilor, copiii care au lângă ei un câine sau o pisică – cel mai adesea - sunt avantajaţi din mai multe puncte de vedere.
Animalele contribuie la educarea şi dezvoltarea emoţională şi psihologică a copiilor prin îmbunătăţirea abilităţilor de socializare, dar aduc în acelaşi timp şi beneficii de sănătate.

Astfel, copiii care cresc alături de un animal sunt mai puţin alergici. În plus, spun specialiştii, animalele devin prietenii celor mici, iar aceştia vor începe să li se destăinuie atunci când vor fi supăraţi, dovedind o mare capacitate de empatie.

Speriati de saracie, romanii isi abandoneaza animalele de companie!

De la inceputul anului zeci de stapani s-au despartit de cateii care i-au bucurat totusi ani de zile. I-au lepadat la adapostul de animale si asa plin de alte fiinte sarmane pe care nu le vrea nimeni.
La Timisoara 300 de caini impart acum un tarc gandit pentru 200.

Lola, un pui de Samued stia ca are un camin. Acum cinci luni, cand s-a nascut, a fost luata acasa de domnul Florea.
Omul nu s-a interesat inainte ce inseamna sa ai un animal asa ca a descoperit pe parcurs ca mancarea, vaccinurile, intr-un cuvant intretinerea Lolei, il costa cam 200 de euro pe luna.

O alta stapana ii implora pe ingrijitori sa-i ia cockerul spaniol, devenit o povara, dupa ce ani de zile i-a fost tovaras de joaca si paznic credincios.

Majoritatea cainilor abandonati sunt de talie mare. De exemplu Pusa, un Canne Corsso de aparare si-a slujit stapanul cinci ani, pana cand sotia acestuia a ramas insarcinata si cheltuielile au crescut. Brusc, Pusa n-a mai avut loc in familie…

Reprezentnatii ONG-ului care se ocupa de adapost spun ca pentru un singur caine dau 110 lei zilnic. Grav e ca nu mai au nici ei bani.

Cele mai importante 10 animale disparute din Romania

1. Foca de Marea Neagra sau Foca Calugarita (Monachus monachus albiventer)
2. Dropia (Otis tarda)
3. Zaganul sau Vulturul Barbos (Gypaetus barbatus)
4. Bourul (Bos primigenius)
5. Brebul sau Castorul European (Castor fiber)
6. Bobacul sau Marmota de stepa (Marmota bobak)
7. Colunul sau Magarul Salbatic Mongol (Equus hemionus hemionus)
8. Tarpanul sau Calul Salbatic European (Equus ferus ferus)
9. Antilopa Saiga (Saiga tatarica tatarica)
10. Elanul (Alces alces alces)

Acestea ar fi, dupa un clasament facut de cei de la Discovery Romania cele mai importante animale disparute de pe teritoriul tarii noastre.
Fie ca a fost vina vanarii excesive, a distrugerii habitatului sau a poluarii, cert este ca unele dintre aceste animale sunt declarate pe cale de disparitie la nivel mondial.

Mii de delfini foarte rari au fost descoperiţi în inima unei jungle din Bangladesh

Mii de delfini Irradaway, o specie extrem de rară, au fost descoperiţi în pădurile de mangrove din Bangladesh, potrivit unui grup de protecţia animalelor.
Descoperirea aduce speranţă pentru specia aflată pe cale de dispariţie, ce se regăseşte în alte zone din lume într-un număr foarte mic.

Dar populaţia nou găsită este ameninţată de schimbările climatice şi de plasele de pescuit, potrivit Wildlife Conservation Society.

Aproape 6.000 de delfini Irradaway, înrudiţi cu orcile sau balenele ucigaşe, au fost găsiţi în viaţă în apele dulci ale pădurilor de mangrove din Sundarbans, Bangladesh, şi în apele adiacente din golful Bengal.

Înaintea acestui studiu, se ştia de existenţa a doar câteva sute de exemplare.

“Această descoperire ne dă multe speranţe pentru viitorul delfinilor Irradaway”, a declarat autorul studiului, Brian Smith.

“Bangladesh este un important sanctuar al delfinilor Irradaway, iar conservarea în această regiune trebuie să fie o prioritate de top”, a subliniat Smith.

Delfinul Irradawy ajunge până la 2.5 metri lungime şi trăieşte în râuri largi, estuare, şi lagune cu apă dulce din sud-estul Asiei.

Oamenii de ştiinţă nu ştiu cu exactitate câţi delfini Irradaway mai sunt. În 2008, ei au fost listaţi drept vulnerabili, de către International Union of Conservation.

În timpul studiului, cercetătorii au întâlnit doi delfini care s-au împotmolit într-o plasă de pescuit şi au murit, o întâmplare des întâlnită, potrivit pescarilor locali.

Creşterea nivelului mărilor cauzată de schimbările climatice îi ameninţă pe delfinii de apă dulce, au spus oamenii de ştiinţă.

Wildlife Conservation Society roagă autorităţile din Bangladesh să stabilească un sanctuar pentru delfinii din pădurile de mangrove Sundarbans.

“Sanctuarul va lua ceva timp, dar îi motivăm pe pescari să nu rănească delfinii care se prind în plasele lor”, a declarat Mohammad Jalilur Rahman, o autoritate din Bangladesh Fisheries Research Institute.

Eutanasierea, soluţia ilegală pentru maidanezii din Braşov

Deşi legea interzice eutanasierea animalelor fără stăpân, cu excepţia celor cu boli incurabile, sute câini sunt adunaţi şi omorâţi lunar la Braşov.
De încălcarea legii privind protecţia animalelor, Legea 9/2008, s-au convins mai mulţi braşoveni, care au constatat şi au sesizat faptul că la azilul de câini de la Stupini, serviciul public de gestionare a animalelor nu-şi face treaba aşa cum trebuie. „Situaţia din Braşov este destul de gravă. Am constatat că este o încălcare a legii flagrantă, nu aşa, cu perdea. Am văzut la stiri un material, în care chiar cei care se ocupă de câinii din Braşov recunosc că le eutanasiază. Acolo se încalcă legea cu ştiinţa autorităţilor”, povesteşte braşoveanul Codruţ Feher, un iubitor al animalelor.

Patru câini adoptaţi în patru ani

În prezent, la adăpostul din Stupini, odată la 14 zile, sute de câini sunt eutanasiaţi. Foarte puţini scapă, respectiv cei care sunt revendicaţi de stăpâni sau cei care sunt adoptaţi. Conform declaraţiilor şefului Serviciului Public de Gestionare a Animalelor Braşov, Flavius Bărbulescu, un singur câine vagabond a fost adoptat anul trecut, iar în ultimii patru ani, doar 4 câini.

Chiar dacă cetăţenii sunt revoltaţi, Flavius Bărbulescu, spune că activitatea pe care o desfăşoară este perfect legală. „În legea la care facem referire, zice că este interzisă eutanasierea animalelor din laboratoare, ferme şi aşa mai departe. Câinii fără stăpân nu se încadrează în această lege”, ne-a declarat acesta.

Mai bine sterilizat decât eutanasiat

Pe de altă parte, Cristina Lapis, preşedintele asociaţiei de protejare a animalelor „Milioane de Prieteni”, susţine că situaţia de la Braşov este destul de gravă. „Problema este că acolo, la centrul din Stupini, sunt aduşi câini nu doar de pe străzile din Braşov, ci şi din alte judeţe. Acest lucru nu este posibil, normal că îi eutanasiază, nu au ce face cu ei”, a declarat Lapis.

Preşedinta asociaţiei braşovene le-a propus autorităţilor locale construirea unui centru în care să fie strânşi toţi câinii maidanezi. Acolo, animalele nu vor mai fi eutanasiate, ci sterilizate. „Doar lucrând împreună cu serviciul de gospodărire a animalelor, vom reuşi să realizăm acest proiect. Doar împreună vom reuşi să salvăm câinii fără stăpân din Braşov de la eutanasiere”, a declarat Lapis. Directorul serviciului public de gestionare a animalelor se declară de acord cu această propunere. „Dacă încercăm să facem toate aceste lucruri de pe cont propriu, nu vom reuşi, ba mai rău mai rău decât atât nu vom putea acţiona în baza legii”, a conchis Flavius Bărbulescu.

Braconaj! Vana caprioare ca sa-si aprovizioneze localul cu delicatese

Un patron de restaurant care isi aproviziona localul cu delicatese, mai exact doua caprioare proaspat vanate, a fost prins de politistii din Bistrita cu animalele in portbagaj.
Ghinionul patronului de restaurant a fost o patrula de politisti care l-a oprit in trafic. Agentii l-au tras pe dreapta la doar cativa kilometri de casa si, dupa o verificare rapida, au gasit pe bancheta din spate o arma de vanatoare, iar in portbagajul masinii doua caprioare.

Initial le-a spus politistilor ca le-a primit , insa condus la sectie si dupa cateva ore de audieri omul a recunoscut ca le-a vanat .

Animalele, care valorau 9.000 de euro, au ajuns la Asociatia Judeteana a vanatorilor si pescarilor sportivi din Bistrita.

Cum perioada legala de vanatoare este din 15 mai pana in 15 octombrie, barbatul este acuzat de braconaj. Daca va fi gasit vinovat, el risca pana la cinci ani de inchisoare.

Jandarm suspectat de braconaj

Un pădurar din cadrul AJVPS Dolj, care a depistat duminică seară mai multe persoane la braconat pe râul Jiu, susţine că printre acestea era şi un jandarm, însă el ar fi reuşit să fugă când maşina cu care se deplasau a fost oprită.
Reprezentanţii IPJ Dolj au precizat că, în noaptea de duminică spre luni, în jurul orei 23.30, poliţiştii din Malu Mare au fost informaţi prin 112 că mai multe persoane pescuiesc pe râul Jiu folosind un dispozitiv electric. La faţa locului s-a deplasat şeful de post şi un echipaj de jandarmi din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Dolj, care au oprit pentru control o autoutilitară condusă de Sorin Popescu, de 32 de ani, din Craiova. Potrivit poliţiştilor, în maşină se mai aflau Radu Mitrache, de 21 de ani, Valentin Petrovici, de 27 de ani, ambii din Craiova, şi Costică Marcu, de 50 de ani, din Malu Mare. În urma controlului efectuat asupra maşinii, în cabină, sub scaunul din dreapta faţă au fost găsite un acumulator auto şi un aparat electric folosit la prinderea peştilor prin electrocutare, iar în semiremorcă au fost găsite o barcă pneumatică, un minciog, trei vâsle din plastic şi 33 de kilograme de peşte din specia crap. Pe numele celor patru au fost întocmite dosare penale pentru comiterea infracţiunii de braconaj piscicol, iar peştele şi bunurile găsite au fost confiscate. Pădurarul care i-a descoperit pe bărbaţi la braconat susţine că au fost cinci persoane, printre care şi un jandarm, însă acesta a scăpat de „vigilenţa” poliţiştilor şi a jandarmilor.

A cincea persoană, pierdută în noapte

Reprezentanţii Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Dolj au precizat că lucrurile nu s-au întâmplat aşa cum susţin oamenii legii. Iorgu Bălan, pădurar de vânătoare pe fondul 53, Gura Văii, cel care i-a depistat pe braconieri, a povestit că la faţa locului a fost şi un jandarm. Acesta a depistat maşina pe malul Jiului, în care se afla numai Popescu, care a explicat că autoturismul este al unui amic şi se plimbă cu el pe malul apei. În timp ce Popescu vorbea cu pădurarul, la maşină a venit un bărbat, pe care Bălan l-a recunoscut a fi un jandarm din cadrul Grupării de Jandarmi Mobile Craiova. „Dumitru mi-a spus că este în timpul serviciului, chiar dacă era îmbrăcat în civil. Le-am spus că sunt sigur că sunt la pescuit, însă au negat amândoi şi am plecat”, a spus Iorgu Bălan. Acesta a mers aproximativ un kilometru, a lăsat maşina lângă pădure şi s-a întors pe jos ca să vadă ce fac cei doi. A observat mai multe persoane care pescuiau, într-o barcă, şi a decis să le aştepte la intrarea în Malul Mare şi să anunţe poliţia. Autovehiculul cu care se deplasau braconierii a fost oprit în Malul Mare de poliţişti şi jandarmi, însă o persoană a reuşit să fugă. „A cincea persoană, respectiv Dumitru, cel cu care vorbisem mai devreme, a fugit atunci când a fost oprită maşina. Un jandarm a alergat după el, l-a somat verbal, dar nu l-a prins. Chiar dacă l-am văzut eu şi stagiarul care era cu mine, nimeni nu pare să îl fi remarcat. Eu nu pot spune că nu a fost pentru că l-am văzut acolo”, a mai precizat Bălan.

Jandarmii au văzut patru bărbaţi

Reprezentanţii Grupării de Jandarmi Mobile (GJM) Dolj au explicat că, din ancheta efectuată până ieri, nu a reieşit că ar fi fost implicată şi o a cincea persoană. „Jandarmii din cadrul IJJ Dolj care s-au deplasat la faţa locului au alergat după o persoană, însă era una din cele patru din autovehicul. Ulterior, aceasta s-a predat la Postul de Poliţie Malu Mare. Dacă se va stabili că în acest eveniment a fost implicat şi un jandarm, se vor lua măsurile legale ce se impun”, a precizat Cosmin Mirea, purtătorul de cuvânt al GJM Dolj.

Poliţiştii confirmă în parte declaraţia pădurarului şi spun că se fac verificări pentru stabilirea celor întâmplate. „Există doi martori care spun că au văzut a cincea persoană fugind din maşină. Cei patru bărbaţi identificaţi susţin că nu a mai fost altcineva cu ei. În prezent se fac verificări pentru a se stabili dacă a mai fost prezentă la comiterea infracţiunii şi altă persoană”, a declarat Adrian Căpraru, purtătorul de cuvânt al IPJ Dolj.

Leii din Kenia sunt ucisi cu furadan

O serie de cercetatori si ecologi din mai multe tari, au tras un semnal de alarma referitor la situatia populatiilor de lei din Kenia, dupa ce au descoperit o incidenta crescuta a cazurilor. Bastinasii otravesc leii folosindu-se in acest scop de cadavre de animale impanate cu furadan, un gen de otrava foarte periculoasa interzisa in majoritatea tarilor.

Daca in trecut pastorii Masai ucideau lei si hienele prin impuscare sau cu ajutorul sulitelor, in prezent au inceput sa foloseasca cadavre de vite si capre otravite in prealabil cu furadan. Laurence Frank, cercetator specializat in studierea leilor, afirma ca leii au inceput sa fie otraviti intr-un ritm ingrijorator pentru viitorul speciei. Cercetatorul da exemplu cazurile celor 75 de lei otraviti cu furadan in ultimii 5 ani, aceasta drama se suprapune peste alte pericole precum pierderea habitatului sau vanatoarea pentru trofee.
Populatia leilor din Kenia a scazut la aproximativ o cincime din cat era in anii’70 ai secolului trecut. Situatia speciei in intreaga Africa este inca mai dramatica, daca acum 30 de ani traiau circa 200.000 de lei pe Continentul Negru, astazi mai traiesc doar 30.000 de lei. Pastorii care locuiesc la marginea rezervatiei Masai Mara, folosesc furadanul deoarece acesta otrava nu are gust, nici miros, iar daca este ingerata de animale duce la paralizie urmata de moarte intr-un interval cuprins intre 24-36 ore. Furadanul este interzis in U.E. iar in S.U.A. folosirea sa este restrictiva. In Kenia, furadanul este vandut liber in orice bazar din preajma satelor.

Masacru in Timis! Caprioare moarte dupa ce au mancat otrava

Masacru in Timis, unde zeci de iepuri si caprioare au murit, cel mai probabil, dupa ce au mancat otrava. Localnicii au gasit animalele pe un camp si au alertat autoritatile.
40 de caprioare si tot atatia iepuri zaceau, fara suflare, pe campul din apropierea localitatii Checea, la 30 de kilometri de Timisoara.

La prima vedere animalele au mancat grau otravit. Specialistii spun ca acesta fusese imprastiat pe teren ca sa ucida rozatoarele. Numai ca substanta trebuia pusa in pamant, nu la suprafata.

Terenul de cateva sute de hectare e luat in arenda de o firma din Jimbolia. Reprezentantii societatii sustin insa ca vina nu e a lor. Specialistii au prelevat probe si vor anunta dupa analize de laborator cauza exacta a mortii animalelor.

Cand se va incheia ancheta, vinovatii risca pana la sapte ani de inchisoare.

Capra neagră

Acum aproape două milioane de ani, în perioadele glaciare ale cuaternarului, pe vremea mamuţilor şi a rinocerilor lânoşi, clima era chiar pe gustul ei. Însă topirea gheţarilor şi încălzirea climei nu au speriat-o, capra neagră (Rupicapra rupicapra) retrăgându-se pe înălţimile alpine ale Eurasiei şi câştigând titlul de „cel mai bătrân“ mamifer din ţara noastră.

În zilele noastre, caprele negre mai pot fi întâlnite în România în numai câteva masive muntoase. Drumeţii care se încumetă pe crestele din Munţii Rodnei, Piatra Craiului, Bucegi, Făgăraş, Retezat sau din Munţii Vrancei (unde au fost introduse de curând) pot spera să aibă norocul de a le întâlni. Trăind în ciopoare de 5-30 de exemplare, conduse de femele bătrâne şi cu experienţă, caprele negre sunt însă dificil de zărit de către turişti. Ţapii, santinelele grupului, dau alarma la cel mai mic zgomot. Şuieratul caracteristic şi loviturile în pământ cu picioarele din faţă au darul de a-i alarma pe ceilalţi membri ai grupului, care imediat se fac nevăzuţi printre stâncile ascuţite ale înălţimilor alpine. Iar terenul accidentat, câteodată imposibil de parcurs chiar şi pentru un pasionat al muntelui cu experienţă, nu reprezintă nici o problemă pentru caprele negre. Acestea se disting printr-o agilitate ieşită din comun, putând face salturi chiar şi de 2 metri înălţime şi 6 metri lungime. La nevoie, se pot avânta chiar şi în traversarea înot a lacurilor alpine, însă acest lucru le epuizează.

Echipament de alpinist

Traiul la munte, chiar dacă plăcut, nu a fost niciodată prea uşor. Iar zonele cu adevărat alpine, adică deasupra limitei superioare a pădurilor de conifere, cer condiţii speciale. Nimic din toate acestea nu a împiedicat-o să-şi continue existenţa din cele mai vechi timpuri până astăzi. Fie iarnă, fie vară, capra neagră este întotdeauna pregătită. De altfel, adaptarea plină de succes a acestui mamifer la mediul montan este demonstrată cel mai bine de picioare. Copitele mari pot fi desfăcute pentru a evita scufundarea în stratul gros de zăpadă din timpul iernii. Marginile copitelor, ascuţite şi tari, îi permit o bună ancorare pe pământ, iar la interior sunt foarte aderente, permiţându-i astfel să alerge în jos chiar şi în zonele cele mai stâncoase. Astfel, chiar şi pe stâncile abrupte, capra neagră poate atinge o viteză de 50 km/oră.

Omul, cel mai periculos „prădător“

Printre duşmanii naturali ai acestor mamifere alpine se numără urşii, lupii, râşii şi acvilele de munte. Cu toate acestea, numărul caprelor negre nu este periclitat de prădători, ci de cel mai de temut duşman al naturii, în general, şi anume omul. Braconajul a eliminat o dată capra neagră din Munţii Rodnei, la începutul anilor ’20, când armele rămase după primul război mondial au fost folosite fără discernământ. Repopularea artificială a acestei zone a readus capra neagră în Munţii Rodnei, dar, chiar şi aşa, a fost nevoie de declararea speciei ca „monument al naturii“ pentru a o salva de la dispariţia totală.

Portret de familie

Rupicapra rupicapra face parte din familia Bovidae, care se remarcă prin faptul că toţi membrii acesteia (ambele sexe) au coarne, care cresc în fiecare an şi pe care nu şi le pierd niciodată. Capra neagră este însă un gen distinct şi nu are rude apropiate în lumea copitatelor. Oamenii de ştiinţă consideră „capra de zăpadă“, din America de Nord, şi seraul şi goraluşul, din Asia Centrală, ca fiind cele mai apropiate rude ale acestui mamifer alpin. La o primă privire, ambele sexe arată la fel. Totuşi, masculii sunt mai grei decât femelele, cântărind cam 30 până la 40 kg toamna devreme, în timp ce femelele ajung rar la 30 kg. Capra neagră din Carpaţi este printre cele mai mari din lume, având o greutate cu circa 10% mai mare decât cea din Alpi.

Oneşti, un oraş mortal pentru câini

La Oneşti s-au găsit cadavrele mutilate ale unor câini, îngropate în mijlocul oborului comunal, la 150 de metri de adăpostul pentru animale. Să facem cunoştinţă cu domnul Lupicu. Este director la adăpostul de câini de abia o lună.

“De o lună de zile, de când eu sunt aici, eu nu am cunoştinţă de aşa ceva. O să facem o cercetare pentru aşa ceva”, a declarat Marian Lupică, şeful centrului.

“Am văzut ce se petrece, cum muncitorii serviciului ecarisaj aduceau câinii cu roaba aici”, a spus Ioana Pleşu, de la Asociaţia de protecţie a animalelor “Pas în doi”.

Leşurile erau îngropate în mijlocul oborului în care, în fiecare sâmbătă, se organizează un târg de animale.

Sufocaţi de mirosul de la o fermă de porci

Locuitorii din două sate spun că nu mai suportă mirosul dejecţiilor aruncate pe câmp. Administratorul fermei susţine că sătenii sunt cei care vin şi solicită să împrăştie dejecţiile pe câmp pentru fertilizarea terenurilor.
Locuitorii din satele Izvorul Bârzii şi Scânteieşti au depus mai multe sesizări la Garda de Mediu, cerând instituţiei soluţionarea problemei privind poluarea de la ferma de porci din Scânteieşti.

Sătenii spun că mirosul insuportabil al dejecţiilor aruncate pe câmp le pătrunde în casă, iar atunci când bate vântul mirosul se simte de la o distanţă de opt kilometri.

„Ne-a intrat mirosul de dejecţii şi în case. Eu stau la 200 de metri de sediul Primăriei şi nu este posibil să respirăm cu toţii mirosurile de la porci”, se plânge Maria Ungureanu, din comuna Izvorul Bârzii.

„De când s-a deschis ferma asta de porci e jale. Când bate vântul vine miros urât de porc în comună de cazi din picioare. Am făcut liste cu semnături şi am reclamat la Garda de Mediu. Până acum n-am primit răspuns”, spune Mitică Dulamă, din aceeaşi localitate.

Răspunsul, în 30 de zile

Reprezentanţii Gărzii de Mediu spun că vor începe acţiunile de control „în zilele imediat următoare”. „Vom răspunde în termenul legal de 30 de zile sau poate chiar mai devreme la aceste sesizări ale cetăţenilor. Aici mă refer la ce vom constata în teren şi la eventualele măsuri pe care le vom lua.

Controlul îl vom face împreună cu reprezentanţii Autorităţii de Sănătate Publică. Nu vă pot spune acum alte amănunte, însă în zilele imediat următoare vom face aceste verificări”, ne-a declarat şeful Gărzii de Mediu Mehedinţi, Mihaela Ciocoteală.

„E bătaie pe dejecţii”

De cealaltă parte, administratorul fermei de la Scânteieşti, Constantin Ghidel, ne-a explicat că împrăştiatul dejecţiilor de porc pe câmp este singura soluţie pentru golirea bazinelor colectoare şi că în acest mod fertilizează ,,la cerere” terenurile unor locanici.

„Am trei bazine de colectare a dejecţiilor cu o capacitate de 1.650 de metri cubi fiecare. La mine la fermă e bătaie pe aceste dejecţii. Sătenii vin şi solicită să le împrăştiem pe pământul lor ca îngrăşământ natural care fertilizează solul.

Deci avem avizul acestor proprietari ca să aruncăm dejecţiile pe terenul dumnealor. Ei ne-au solicitat”, afirmă
Ghidel.

În acelaşi timp, Constantin Ghidel recunoaşte că pentru alţi săteni mirosul care vine de la aceste dejecţii creează un puternic disconfort. „Însă în maximum zece zile vom încheia această etapă şi cred că atunci se va termina cu acest disconfort pentru localnici.

Dar din toamnă vom începe iarăşi procedura de golire a bazinelor“, mai spune administratorul.Ferma din Scânteieşti a fost construită cu fonduri europene, valoarea investiţiei ridicându-se la aproximativ 1,4 milioane de euro.